Prealungă mila Ta înclină spre final o rugă mută prind cu palme tremurânde şi nu mai cer nimic- cu ochii la semnal las huma mea în voia firi-ţi blânde.
Rebelă fiică-am fost, momită de Duşman destinul mi-am ţesut în stofă de trădare, azi cu genunchi-un lut pe lavă de vulcan mai sper în supărarea-Ţi îndurare...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu