miercuri, 16 decembrie 2009

Iubire



Explică-mi,  Doamne,  verbul  "a iubi",
căci risipesc cu-atâta uşurinţă
comoara gurii, pentru a răni
când e pustiu în piept. Fără căinţă.

Căci cer o plată pentru  "te iubesc"
cu o valoare dublă, să-mi ajungă -
de dau un strop de rouă, îmi cerşesc
n-o mare, dar şi perlele-i în pungă.

Învaţă-mă ce-nseamnă doar a da
cum o faci Tu, de veacuri infinite -
azi de mai sunt, e numai mila Ta
şi picăturile de sânge sfinte,

ce m-au spălat, în veci să pot să fiu.
Căci se numeşte casa Ta - Iubire,
spre a intra, învaţă-mă să ştiu
iubirea ce mi-ai pus cândva în fire.

marți, 8 decembrie 2009

Сartea Ta



În mine s-a prelins lumuna Ta,
mă spăl cu ea pe faţă şi pe gânduri
şi mă adun din depărtări cu nea,
să-ncerc  să mă aştern pe caste rânduri.

Să-mi pun un nume nou şi să-mi zidesc
castel în câmpul Tău pictat cu rouă
şi o menire nouă să-mi găsesc,
dar nu mă recunosc din nou - sunt două.

Sau să dezbrac din mine raza Ta,
să-mi reîntorc în simţ integritatea?
Să vin la neaua ce mă supunea...
Dar cum?Pe-ai mei genunchi deschis-ai Cartea.

Iertare



Iertare

Eu - o greşeală, tu - iertare,
Din cer o binecuvântare
Primită, căci rugăm mereu:
MĂ IARTĂ , DOAMNE , CUM IERT EU.

De a greşi ni-e firea, care
Ne-a putrezit dupa vânzare,
Şi binecuvântare vrem -
SĂ FIM IERTAŢI CUM NOI IERTĂM.

Dar de ţi-e inima de piatră,
Greşeala cum ţi-a fi iertată,
Când tu te vei ruga mereu:
MĂ IARTĂ, DOAMNE, CUM IERT EU.

Ispita



Mă învăţa-se CARTEA MARE:
"Să baţi şi vei avea răspuns".
Şi am bătut până fereastra
în ţandări mici, bucăţi s-a dus.

Acum din cioburi mici de scuze,
acel trecut încerc să-nclei.
De ce-am citit eu CARTEA MARE
Neascultând de  sfatul ei?


vineri, 27 noiembrie 2009

Îndoieli



O privire-n infinitul meu-
întind mâna să-i ating internul,
însă nu găsesc pe Dumnezeu...
Mă pândeşte undeva infernul?

A zidit în jurul meu minuni
Şi  în mine- taine curioase,
caut adevăr, găsesc minciuni
şi dorinţe... ah, necuvioase.

Sunt din sol - pe sol, dar cerc să zbor,
purtătoare sunt de nebunie,
m-am contagiat de la un dor,
bănuiesc, căzut din veşnicie.

Vreau nespus, să gust cel infinit
unde nu e limită în clipă,
însă haina nu mi-am pregătit...
Reuşesc, de fac un pas în pripă?

Dar din nou rămân de soţu-mi Lot
ca să-mi plâng comorile lăsate.
Nu sunt demnă, sau prea-i mult, să pot
a culege-n Ceruri nestemate...

miercuri, 11 noiembrie 2009

Prunc



Sunt un prunc,
vreau la Tine în braţe,
din abis
slova Ta să mă-nalţe,
Te implor
n-aştepta să accept,
nu pricep să aleg drumul drept.

Să iubesc...
Nu-mi ajunge iubire,
am ucis-o demult -
risipire.
Şi credinţa...
Mi-s ochii legaţi,
în minciuna mea dulce uitaţi.

Să Te chem...
Dar chemarea mi-e mută,
ştiu,
auzu-Ţi tăcerea-mi ascultă,
dar deşert mi-e nespusul
şi mort,
spre pieirea mea
slova îmi port.
  
Iamă-n braţe,
sunt prunc,
vreau la Tine,
căci mă caut,
găsesc doar suspine...
Mă cunoşti,
m-ai zidit, programat...
Să mă creşti
vreau să vin...
M-ai chemat.

Popas



Mi-ai arătat lumina Ta
şi chipul meu în veşnicie,
şi braţele-Ţi ce ştiu a da
chiar şi dorinţa-mi ce nu ştie.

Apoi mi-ai dat să gust pelin,
ce îmi păru atuncea dulce
şi îl primisem în destin.
Pelin din mine gândul smulge.

Şi mi-e amar, dar sap şi sap
şi muşc din fructul copt, dar verde...
Adun în mine, nu încap_
amaru-i mult.  Of, mă va pierde.

La Tine iar de-aş reveni,
prin labirint mă poartă pasul,
ieşire dacă aş găsi...
Să strig...
Dar mă refuză glasul.

Am tot cules, dar am rămas
flămândă, goală şi pustie...
Până aici.
Îmi iau popas
căci mor treptat...
Sunt încă vie?

Rugă pentru părinţi



Mă rog de tine, Doamne,
pentru ai mei părinţi,
să-i ai mereu în pază,
le dă copii cuminţi.

Căci eşti şi Tu un Tată
şi ai un Fiu iubit,
ştiu, Te înduioşează
că nu te-a părăsit,

când alt fecior-ispită
îşi vru-se slava Ta
şi Ţi-a răpit Pământul,
să-l pună-n slujba sa.

Dar Fiul ce Te-ascultă
Ţi-l va înapoia,
nu în zădar spălase
cu sânge fapta rea.

Acum în aşteptare
eşti Tu, suntem şi noi,
Isus să ne aducă
la Tine înapoi.

Spre Tine, Doamne Sfinte,
rog de ai mei părinţi,
nu le da fii-ispite,
le dă copii cuminţi.

Rugă pentru lut



Să mă mai rog azi, Doamne, vin
Dar n-am să-ncep cu "dă-mi","îmi iartă"
E cerul de cerinţe plin,
Căci ne dai, Doamne, fără plată.

Vin astăzi, Doamne, să aduc
Pentru ist lut compătimire,
Căci l-ai vrut liber, însă jug
Alese pentru fericire.

De grea povară azi minţim,
Ni-i adevăru-n căutare,
Dar prea departe-i, să-l găsim,
Pân-îl aflăm, lutul ne moare.

Ai modelat ceva perfect.
Cum altfel!?Mâna Ta e sfântă.
Vom reveni. Ştiu şi aştept,
Căci astfel slova Ta cuvântă.


Сhemare



Mă cheamă Isus
cu blândeţe în glas:
-Hai, vino, mi-eşti scump
şi nu pot să te las.
Hai, vino, să bei
apa vie a Mea
Şi-acolo pe sol
veşnicia-i afla.

-Vin, Doamne, spre Tine,
mulţi ani mă grăbesc,
Să-mi dai apă vie,
căci viaţa iubesc,
Dar mai zăboveşte,
mâine vin să te-ascult,
Atâtea păcate
azi mai am de făcut.

-Aştept, căci răbdarea
mi-o dă Tatăl Meu,
Te vrea să fii veşnic
şi El, vreau şi Eu.
Dar, vezi, mâine Noe
să mai cheme-a-nceta
Şi uşa va-nchide
la corabia sa.

marți, 10 noiembrie 2009

Destăinuire



Sunt exclusă din sine
în nume străin,
mi-i cuvântul ocară
în scrisu-Ţi divin,
căci îmi caut ispite
şi curse întind
să ucid fără vină
şi eu să mă prind.

E pe buzele-mi miere
minciuna ce-o spun
şi rămân goală-n mine
-n deşertu-mi când sun.
Căci mă duc de la Tine
mă chemi şi aştepţi.
Sunt din sare,
de Tine m-ascund...
Mă accepţi?

Crezi, sub fruntea-mi plecată
lumină e scris?
De-al meu lut putrezit
încă nu Te-ai dezis?
Tu mă chemi,
Te aud
şi încerc să Te-ajung,
dar mi-e slova o cursă
-n noroi al meu plug.